Prăbușirea rublei scoate produsele românești de pe piața UE

Economiștii arată că prăbușirea rublei se va face simțită și pe piețele europene, iar România nu are cum să fie ferită de furtuna care va izbucni. Iar, recesiunea care pândește să se extindă asupra Europei în 2015 va avea efecte mai profunde decât deprecierea leului.

Rubla rusească s-a depreciat puternic, moneda unică europeană și dolarul american atingând un nivel fără precedent, cu toate eforturile Băncii Centrale de la Moscova. Devalorizarea rublei se suprapune cu scăderea, pe plan mondial, a prețului la petrol și gaze, principalele produse la export ale Rusiei. Cotidianul New York Times arată că îngrijorarea plutește deasupra băncilor europene, iar BCE supraveghează atent băncile cu expunere pe Rusia. “Toate marile bănci europene au o anumită expunere pe Rusia, iar acestea sunt prezente și pe piața noastră. De aceea este posibil să izbucnească o furtună pe piața financiară europeană ce nu poate rămâne fără urmări pentru România. Consecințele pot fi: costuri mai mari pentru împrumuturile externe, variații ale cursului de schimb și deprecierea leului. BCE este actorul principal, care va determina încotro se vor îndrepta lucrurile“, arată Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administrație al BRD Finance. Acesta spune că vor fi mai multe valuri. “Pentru început vor fi influențate cursul de schimb și variațiile dobânzilor. Pe termen lung ar putea fi afectată creșterea economică. Rusia este un partener important pentru Europa. Iar partenerii comerciali nu se pot schimba de la o lună la alta. Criza din Rusia a făcut deja victime printre statele europene. Performanțele economiei Germaniei au fost modeste. Germania și Italia sunt parteneri comerciali importanți pentru România, iar ambele țări sunt direct afectate de starea economiei rusești. Dacă situația se va deteriora, în 2015 crește riscul ca recesiunea să se extindă asupra Europei, iar efectele vor fi profunde. Aceasta este cealaltă fațetă a sancțiunilor impuse Rusiei de către UE și SUA“, afirmă Dochia.

Tudor Afanasov, președintele Camerei de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă arată cum influențează deteriorarea relațiilor comerciale ruso-germane piața din România: “Germania este motorul Europei, iar dacă motorul se gripează întreg ansamblul are de suferit. Piața europeană este insuficientă pentru a desface produsele țărilor europene. Dacă până acum România avea șanse să devină un competitor pe piață europeană și în sfârșit desfăceam produse pe piața europeană, cred că situația se va schimba în anul ce vine. Polonia, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania vor căuta să își impună produsele pe piața europeană, deoarece nu mai au acces la piața estică și acest lucru va fi în detrimentul țărilor mai mici. Poate că aceste țări nu au produse mai bune, dar cert este că prețul de producție va fi mai mic, iar produsele vor fi mai ieftine“.

În schimb, Eugen Șinca, analist șef echipa Cercetare Macro și Titluri cu Venit Fix, BCR este de părere că: “O reducere a exporturilor româneşti spre Rusia poate avea un impact negativ minor asupra creşterii economice, având în vedere locul opt ocupat de Rusia în topul destinaţiilor de export, cu o pondere mai mică de 3% în total. Cel mai afectat sector ar putea fi cel al maşinilor şi echipamentelor de transport, care reprezintă mai mult de jumătate din livrările româneşti de bunuri către piaţa rusească“. Reprezentantul BCR susține că strategia de diversificare a pieţelor de export în contextul dificultăţilor economice ale UE este influenţată negativ de sancţiunile economice îndreptate împotriva Rusiei, iar pe termen scurt nu se întrevăd soluţii rapide de îmbunătăţire a situaţiei.

Ce companii românești sunt afectate

Tudor Afanasov arată care sunt principalele companii românești care vor avea de suferit din cauza volatilității pieței rusești și modul în care acestea sunt lovite de devalorizarea rublei. „Companiile de top care exportă în Federație Rusă sunt: Renault Industrie Roumanie, Michelin România SA, Automobile Dacia SA, ArcelorMital, Pirelli Tyres România, Rompetrol Rafinărie, Terapia SA, Cesiro, Silcotub. În Rusia mai există și reprezentanțe comerciale ale următoarelor firme: UPETROM SA, Antibiotice Iași, Romfarmachim, Vinia, Simex Group, Petal. Toate aceste companii din cauza deprecierii rublei este posibil să nu poată vinde produsele pe piața rusă la un preț competitiv. Upet Târgoviște, singurul producător român de utilaje petroliere se confruntă cu o situație deloc ușoară. Compania nu-și mai poate vinde produsele industriei petroliere rusești“, susține Afanasov. Acesta explică modul în care exportatorii europeni înregistrează pierderi atunci când își vând produsele în Rusia: costurile produselor se calculează în euro și apoi acestea sunt vândute în ruble. Dacă le vor vinde la cota de piață din Rusia exportatorii vor ieși în pierdere, iar dacă le vor vinde la prețul stabilit în euro, prețul produsului va fi prea mare, iar consumatorul rus nu îl va cumpăra și se va orienta spre produsele autohtone sau din țări care au prețuri mult mai mici, cum ar fi Argentina, Brazilia, Turcia sau Armenia.

Schimburi comerciale România-Rusia

În 2012, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale româno-ruse a fost de 4,422 miliarde dolari.

– Am importat de 3 miliarde de dolari (90% din importuri reprezintă gaze naturale, țiței și cărbune)

– Am exportat de 1,4 miliarde de dolari, fiind vorba despre mașini și utilaje electrice și produse chimice și metalurgice

ORIGINAL

 

 

 

 

martie 25, 2019 CCECRR in presa Afanasov Tudor