CCECRR apreciata pentru activitatea depusa in dezvoltarea relatiilor economice romano ruse

Conferința de presă domnului Valery Kuzmin, Ambasadorul Federației Ruse la București, cu ocazia Zilei Diplomatului (09 februarie 2018)

Ziua Diplomatului rus este, în mod tradițional, un prilej pentru a trece în revistă activitatea efectuată pe parcursul anului trecut. Anul 2017 a fost marcat atât de o serie de mișcări pozitive și mai puțin positive, cât și de tendințe emergente în dezvoltarea relațiilor ruso-române, care în ultimii ani trec printr-o perioadă de turbulență semnificativă. Motive serioase pentru o înțelegere mai profundă a perspectivelor relațiilor noastre le reprezintă de asemenea și aniversările ce se apropie. Prima ca „vechime“ dintre ele ‑ 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice depline între Rusia și România (15 octombrie 1878), în contextul recunoașterii internaționale a independenței României în urma războiului ruso-turc, care aici conform tradiției se numește Războiul de Independență și în care statele noastre au acționat ca aliați. O alta dată – cea de-a 15-a aniversare a semnării Tratatului ruso-român privind relațiile prietenești și de cooperare modern (4 iulie 2003); și desigur, avem în vedere și astfel de etape istorice precum centenarul Marii Revoluții Ruse din 1917 și „Marea Unire“, sărbătorită în România (1 Decembrie 1918).
1. Diplomația rusă în 2017 a continuat în mod consecvent activitatea de restabilire a relațiilor pragmatice reciproc avantajoase cu România pe diferite domenii. Constatăm cu satisfacție că cifra de afaceri comerciale bilaterale în 2017 a crescut cu peste 20% și conform estimărilor cu totul realiste, ea va ajunge la sfârșitul celor 12 luni, la 4 miliarde de USD.
– Drept o mărturie a unui mare interes reciproc în extinderea domeniilor de cooperare de afaceri care nu sunt suprinse în cadrul așa-numitelor sancțiuni UE, apar și rezultatele misiunilor economice ale oamenilor de afaceri români efectuate în 2017, la Moscova, Sankt-Petersburg, Yaroslavl și Smolensk, organizate cu participarea Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Romano-Rusă și Camerelor de Comerț și Industrie relevante din Rusia.
– În opinia noastră, a devenit foarte încurajatoare și, într-o anumită măsură, simbolică, decizia companiei internaționale ruse „Lukoil“, de a investi în următorii 2-3 ani aproximativ 30 de milioane de USD în modernizarea echipamentelor în vederea îmbunătățirii situației ecologice în zona rafinăriei din municipiul Ploiești, deși și până în prezent toate standardele de mediu din UE au fost respectate cu strictețe de petroliștii noștri. Precum se pare, reluarea de investiții din partea companiei „LUKOIL“ a fost posibilă în mare măsură datorită încetării, în cele din urmă, principalei „acțiuni în justiție“ cu privire la acuzațiile false câtre companie de evaziune fiscală. Sperăm că acest subiect va fi definitiv și iremediabil închis. O nouă producție în România săptămâna viitoare intenționează să o pună în funcțiune încă o corporație rusă – TMK.
2. Din păcate, rezultate mai modeste s-au constatat în sfera politică și diplomatică ca atare.
Încă la începutul anului, la Moscova, a avut loc, la nivelul directorilor departamentelor relevante ale Ministerului de Externe din țările noastre consultări în domeniul neproliferării nucleare și controlului armelor. Sperăm că în anul care a început, se va realiza și întrunirea șefilor de departamente ale serviciilor noastre diplomatice care monitorizează relațiile bilaterale.
Este îmbucurător să constatăm că, în spiritul tradițiilor marelui diplomat român din prima jumătate a secolului XX, N.Titulescu, Fundația Europeană care îi poartă numele, cu sprijinul Ambasadei, a organizat în aprilie la București simpozionul internațional menit discutării contribuției României și Rusiei la securitatea și cooperarea în regiunea Mării Negre, iar în luna octombrie l-a invitat pentru o expunure pe Directorul Institutului Europei Academiei de Științe din Rusia A.A. Gromyko. Pentru luna martie a acestui an, la Moscova, este planificată conferința de răspuns dedicată temelor relațiilor bilaterale de bună vecinătate, la care oamenii de știință și politologii români sunt invitați de Fundația Rusă pentru Diplomație Publică «A.M.Gorceakov».
În 2017, din componența cea noua, după alegerile parlamentare, a Parlamentului României și a Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei, au fost înființate grupuri de prietenie pe bază multipartită. Există deja planuri concrete pentru începerea unui schimb de vizite între parlamentarii celor două țări.
Și aceastea sunt, probabil, toate cele ce merită să fie menționate, dacă nu luăm în considerare contactele de lucru tradiționale pe platforme internaționale – ONU, OSCE, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (CEMN), etc. Cu toate acestea, trebuie precizat că anumite cercuri de la București se comportă ca acel catolic, care a vrut să fie un catolic mai bun decât Papa de la Roma însuși – încercând să complice stabilirea unor canale de dialog, chiar și în pofida cunoscutei decizii a summit-ului NATO de la Varșovia (2016) cu privire la necesitatea acestui dialog.
Pentru a-mi fundamenta cuvintele, o să vă reamintesc despre bine-cunoscutul “incident” cu închiderea spațiului aerian românesc pentru cursa aeronavei civile cu care, la sfârșitul lunii iulie, se îndrepta spre Chișinău (survolând în mod liber teritoriile țărilor-membre UE și NATO – Polonia, Slovacia și Ungaria!), domnul Dmitry Rogozin, Președintele adjunct al Guvernului Rusiei. Este suficient să spunem că încă pe data de 23 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Externe al României a postat comentariul în care se spune că așa-numitele sancțiuni UE nu se aplică în cazul survolării de tranzit, iar interdicția de a efectua o astfel de cursă regulară ar constitui o încălcare a dreptului internațional și a Convenției de la Chicago privind aviația civilă din 1947.
Din păcate, “incidentul” menționat nu a fost unic. Cu toate acestea, ne așteptăm ca în viitorul apropiat această pagină neplăcută din relațiile noastre să fie în cele din urmă întoarsă definitiv. Aceste speranțe ale mele sunt întărite de acea energie și creativitate, cu care diplomația românească a început pregătirile pentru Președinția Consiliului European prin rotație (la începutul anului 2019) și promovarea candidaturii sale pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (pentru anii 2020/2021).
3. În modul cel mai dinamic au evoluat schimburile noastre în domeniul cultural și umanitar, ceea ce a permis să păstrăm punțile de comunicare și înțelegere între națiunile vecine, legate nu doc ar, într-o mare măsură, de o istorie comună, dar și de relațiile de comunitate spirituală a Ortodoxiei și de necesitatea pentru a găsi răspunsuri la multele provocări comune ale modernei „societăți informaționale”, având la bază respectul atât față de valorile progresului și ale democrației, cât și față de tradițiile și principiile morale testate timp de secole.
O impresie de neuitat a anului trecut a fost sosirea la București a Patriarhului Moscovei și a întregii Rusii Kirill, întâlnirea sa călduroasă cu credincioșii români și cu clerul Bisericii Ortodoxe Române. Dialogul dintre cele două cele mai mari biserici ortodoxe din lume a continuat cu participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române Daniel la evenimentele de la Moscova dedicate aniversării a centenarului restaurării Patriarhiei în Rusia.
De remarcat, că în București și în alte orașe din România cu mare succes (inclusiv comercial!) au avut loc reprezentările Baletului pe gheață de la Sankt Petersburg, Ansamblului de cântec și dans al Armatei Ruse A.V.Aleksandrov, a Teatrului Națiunilor din Moscova. Într-o serie de festivaluri internaționale de muzică și de teatru din România au participat orchestre și artiști ruși, printre care dirijorul cu o faimă mondială, de la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, V.A. Gherghiev. Festivalul de Film la București, o retrospectivă a propriei sale opere, l-a deschis cunoscutul regizor de film rus, directorul general al concernului de film „Mosfilm“, K.G. Shahnazarov, cu premiera noului său film „Anna Karenina. Povestea lui Vronsky”.
O reprezentativă delegație a tineretului român a participat la cel de-al ХIХ-lea Festival Internațional al Tineretului și Studenților, care a avut loc la Sochi și în mai multe alte orașe din Rusia în luna octombrie.
Înainte de sosirea mea la București am fost timp îndelungat angajat în temele cooperării sportive internaționale, așa că o deosebită satisfacție pentru mine este starea activă a contactelor sportive ruso-române. Cel mai memorabil episod în acest sens a fost marele turneu internațional din toamnă, marcat de numele ilustrei șahiste din România, Elisabeta Polihroniade, în care au participat doi campioni de șah din Rusia – A.Karpov și S.Karyakin. Anterior, aici a fost și un alt mare maestru al șahului, ex-campionul mondial V.Kramnik.
Zilele acestea am marcat cea de-a 75-a aniversare de la sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad – cea mai măreață bătălie a celui de-al Doilea război mondial care a însemnat o cotitură radicală în cursul războiului. După izgonirea cotropitorilor fasciști de pe teritoriul URSS ostașii Armatei Roșii au continuat lupta (iar din toamna anului 1944, împreună cu ostașii români deja ca aliați!) pentru eliberarea Europei de «ciuma maro» a nazismului și a fascismului. În acest sens contăm pe cooperare continuă în domeniul militar-comemorativ în vederea asigurării și pe mai departe a păstrării memoriei de ostașii noștri care odihnesc în pământul românesc. Partea rusă, la rândul său, oferă tot sprijinul posibil în activitatea părții române pentru reînhumarea ostașilor săi care au căzut victimele de aventuri militare criminale pe teritoriul URSS-ului ale dictatorului I.Antonescu în alianță cu Hitler. Dorința constructivă reciprocă în domeniul acesta a fost confirmată în cadrul ședinței de comisia interguvernamentală respectivă care a avut loc toamna trecută la București.
Și, probabil, ultimul moment pentru ziua de azi. Ne așteptăm ca fanii de fotbal din România să profite de proximitatea geografică a țării noastre și să vină să vizioneze meciurile Cupei Mondiale FIFA 2018, care vor avea loc în 12 orașe din Rusia. Biletele au fost deja scoase la vânzare. Doresc să vă reamintesc că, pentru prima dată în istoria acestui turneu, toți spectatorii pe baza biletelor achiziționate și a „Fan ID“, emis în avans, vor primi atât dreptul să intre fără vize în Rusia, cât și posibilitatea de a face o călătorie cu calea ferată pe ruta dintre orașele care vor găzdui meciuri ale acestei Mondiale a fotbalului.
Vă mulțumesc pentru atenție. Se poate pune întrebări.