Masa Rotundă “România şi Rusia în căutare de noi formate de cooperare”
Masa Rotundă “România şi Rusia în căutare de noi formate de cooperare”
Camera de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă şi Grupul de Presă BURSA, în parteneriat cu Academia de Studii Economice Bucureşti, Asociaţia Financiar Bancară pentru Cooperare EuroAsiatică şi Uniunea Întreprinzătorilor şi Industriaşilor din Federaţia Rusă, a organizat Masa rotundă dedicată dezvoltării relaţiilor financiar-economice româno-ruse cu tema: “România şi Rusia în căutare de noi formate de cooperare”. Evenimentul a avut loc în data de 18 octombrie 2018, începând cu orele 09:30, la Academia de Studii Economice, Aula Magna.
Schimburile de mărfuri dintre Rusia şi România au consemnat o scădere destul de mare în 2015 şi 2016, însă în 2017 au crescut, iar avansul din prima jumătate a lui 2018 este de circa 28%, ceea ce arată un interes reciproc, potrivit domnului Iniushkin Igor, Ministru Consilier la Ambasada Rusiei la Bucureşti.
Investiţiile străine în Federaţia Rusă au însumat, anul trecut, 278 de miliarde de dolari, potrivit datelor care se regăsesc în îndrumarul de afaceri pentru Federaţia Rusă, postat pe site-ul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), a afirmat, ieri, Tudor Afanasov, Preşedinte al Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno-Rusă (CCECRR).
Enercom, companie care se ocupă cu soluţii tehnice şi financiare în domeniul eficienţei energetice, este interesată de parteneriate cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din ţara noastră, a declarat Streltzov Serghey Alexandrovich, directorul general al societăţii.
EGIDIU HENTES, BANCA INTERNAŢIONALĂ DE COOPERARE ECONOMICĂ
“Volumele necesarului de investiţii cresc”
Realitatea zilei de astăzi demonstrează că interesele naţionale, dar şi problemele economice ale ţărilor se extind cu mult în afara graniţelor teritoriale, conform domnului Egidiu Hentes, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Internaţionale de Cooperare Economică (BICE), care menţionează că, în acelaşi timp, volumele necesarului de investiţii cresc, iar proiectele devin din ce în ce mai complexe.
Relaţiile economice dintre România şi Rusia sunt de lungă durată, acestea începând încă din 1944, a subliniat Murâciov Alexandru Vasilievich, Vicepreşedinte Executiv al Uniunii Întreprinzătorilor şi Industriaşilor din Rusia, Adjunct al Preşedintelui Consiliului Băncilor din Rusia şi Preşedintele Consiliului Coordonator al Asociaţiei Financiar Bancare pentru Cooperare Euroasiatică.
Efectul cel mai grav al crizei dintre Uniunea Europeană şi Rusia este lipsa dialogului, consideră Cătălin Ivan, eurodeputat, membru al Grupului de Prietenie Europa-Rusia din cadrul Parlamentului European.
VARUJAN PAMBUCCIAN, DEPUTAT
“Ne confruntăm cu patru domenii tehnologice care deja schimbă lumea”
Ne confruntăm cu patru domenii tehnologice care deja schimbă lumea, este de părere deputatul Varujan Pambuccian, reprezentantul Comunităţii Armene în Parlamentul României. Cele patru domenii sunt robotica indus-trială, inteligenţa artificială, biologia sintetică şi fabricaţia aditivă.
Cifrele arată că ţara noastră reprezintă destul de mult în cadrul Uniunii Europene ca jucător în industria mobilei, fiind al şaselea exportator de mobilă, al optulea producător şi al treisprezecelea consumator, potrivit preşedintelui Asociaţiei Clubului Român de Mobilă, Iuliu Moldoveanu.
MIHAI IONESCU, ANEIR
“Trebuie să găsim soluţii punctuale la problemele dintre România şi Rusia”
Dacă vom compara PIB-ul României cu cel al Rusiei vom constata că diferenţa este de 1 la 17, a punctat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care a vorbit în nume personal. Domnia sa a menţionat: “Din punct de vedere al ponderii exporturilor româneşti în Rusia, suntem la circa 1%. Înainte de 1989, piaţa rusă însemna, uneori, 50% din exporturile ţării”.
După criza prin care a trecut, sectorul construcţiilor se confruntă, astăzi, cu două probleme majore: forţa de muncă şi decapitalizarea societăţilor de construcţii, a afirmat, ieri, Liviu Simion, Vicepreşedintele Uniunii Generale a Indus-triaşilor din România (UGIR România) şi Preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).
În România este nevoie de reabilitarea infrastructurii de transport feroviar, deoarece ţara noastră nu poate asigura cerinţele de viteză de rulaj ale Uniunii Europene, de 160 km/oră, a afirmat Oparin Dimitrie Aticovich, director-general al Syntera Investment System şi reprezentant al constructorului rus de locomotive şi căi ferate Sinara Transport Machines (STM).
EGOR IVANKOV, DIRECTOR GENERAL SALUS
“România are potenţial mare în exportul de mobilă de calitate”
Oamenii de afaceri ruşi susţin că relaţiile lor cu partenerii români trebuie să treacă la un nou nivel, din punct de vedere economic, în ciuda problemelor din ultimii ani ivite din aplicarea sancţiunilor economice impuse Federaţiei Ruse de către Uniunea Europeană.
VIOREL MARIAN PANĂ, FOST PREŞEDINTE BVB
“Este necesară stabilirea unei agende strategice româno-ruse”
Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă au ajuns, anul trecut, la aproximativ 4 miliarde de dolari, valoare în creştere comparativ cu 2016, când acestea s-au cifrat la 3,3 miliarde de dolari, cu o balanţă pozitivă pentru Rusia – de 1,5-1,6 miliarde de dolari, a afirmat, ieri, Viorel Marian Pană, fost Preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Vitorul ţărilor noastre depinde de înţelegerea comună a situaţiei actuale şi de acţiunile noastre pozitive, care trebuie să fie “out of the box”, consideră Florin Luca, Secretar General al Fundaţiei Titulescu, care adaugă: “Un prim pas ar fi să ne imaginăm cum am putea trece de la abordarea actuală pe linie de securitate, ce are o orientare exclusiv militară, către o abordare capitalistă, care este mai profitabilă pentru toţi actorii care se află sau vin jurul Mării Negre”.
Academia de Studii Economice îşi doreşte să consolideze relaţia pe care o are cu mediul de afaceri şi să furnizeze candidaţi absolvenţi cu cele mai bune capacităţi pentru a răspunde cât mai bine nevoilor de pe piaţa muncii, a declarat Dorel Paraschiv, Profesor Doctor Universitar în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE).
