COMUNICAT DE PRESĂ
Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă în calitate de organizator al Conferinței „Dezvoltarea relațiilor antreprenoriale cu Federația Rusă“, care a avut loc în data de 9 noiembrie în municipiul Suceava dezaprobă interpretările greșite rău intenționate sau nu ale discursului ambasadorului rus Valery Kuzmin în anumite publicații online.
Principalele discuții purtate la această conferință au fost legate de posibilitatea dezvoltării relațiilor de afaceri dintre antreprenorii suceveni si cei ruși. Cu părere de rău, putem constata că, discursul Excelenței Sale a fost trunchiat, tradus greșit voit sau nu și publicat în diverse articole care prezintă denaturat cele transmise de ambasadorul rus.
Asociația CCECRR este conștientă de lipsa traducătorilor profesioniști în Suceava, lucru confirmat și de Rectorul Universității Sucevene prezent la eveniment care a cerut Ambasadei Ruse să ajute la pregătirea de noi cadre pentru a putea fi predată limba rusă la Suceava ,, „În această regiune s-a învățat rusa mulți mulți ani, dar nu mai sunt profesori de rusă, vă rugăm să ne comunicați dacă ambasada Rusiei ar putea susține reluarea predării limbii ruse.” – a declarat Rectorul USV. În ceea ce privește profesori de limba rusă care să vină să predea la Universitatea Suceava, ambasadorul a spus că așteaptă o solicitare scrisă din partea USV și că va fi soluționată. Prin urmare majoritatea agențiilor de presă prezente au fost nevoite să folosească pentru traducerea discursului Excelenței Sale traducători neprofesioniști sau tineri studenți din Republica Moldova care nu au o experiență suficientă pentru traducerea corectă a unui astfel de discurs destul de dificil și complex și astfel, în loc de o interpretare corectă a discursului, au rezultat mai multe versiuni care au scos în evidență subiecte secundare din cadrul Conferinței care au fost puse într-un context greșit.
Prin urmare, solicităm tuturor agențiilor de presă care au publicat greșit discursul Excelenței Sale Valery Kuzmin, să reasculte declarațiile domniei Sale și să publice textul corect.
„ Având în vedere aceste neclarități Ambasada Federației Ruse consideră necesar de a expune cuvintele autentice rostite de diplomatul rus, deoarece greșită interpretare a acestora ar putea fi rezultatul unei traduceri nu tocmai precise în limba română, precum și a citării selective a unor fraze separate prin extragerea lor dintr-un context mai amplu.
În cadrul conferinței, ambasadorul a făcut punctual referire la o analiză a factorilor favorabili și nefavorabili pentru dezvoltarea cooperării comercial-economice cu România, la etapa actuală. Concomitent, desigur, o atenție deosebită a fost acordată analizei esenței și a consecințelor sancțiunilor ilegale introduse de UE și câteva alte țări împotriva Rusiei în legătură cu presupusa „anexare ilegală a Crimeei.“
În acest context, șeful misiunii diplomatice ruse, în mod detaliat, citând atât fapte, cât și referiri către normele de drept internațional relevante, a demonstrat că în Crimeea în martie 2014 a fost efectuat un referendum democratic, la care au participat peste 83% din populația peninsulei, din care peste 90% s-au pronunțat în favoarea intrării Crimeei în componența Federației Ruse în calitate de subiect al său. Astfel, notoriile sancțiuni ale UE, care împiedică dezvoltarea relațiilor economice ruso-române în domeniul a mai multor industrii nu doar sunt ilegale în ceea ce privește Carta ONU și contravin normelor OMC, dar ignora, de asemenea, voința democratic exprimată a locuitorilor din Crimeea, precum și faptul apartenenței istorice a peninsulei la Rusia.
Exact în acest context, V.I.Kuzmin a exprimat presupunerea că toate aceste circumstanțe și argumente pot fi percepute în modul destul de adecvat în România, deoarece el a observat în mod repetat, în mass-media și blogosfera românească discuții despre „care poate fi bază pentru a efectua unirea Basarabiei cu România: pe baza rezultatelor unui referendum sau pe baza unui anumit drept istoric pentru acest teritoriu.”
În ceea ce privește perspectivele unirii României cu Moldova, precum și cu unele teritorii a altor țări vecine, despre care ambasadorulul i s-au pus întrebări persistente, V. I. Kuzmin a subliniat că, la un moment dat, și Rusia, și România au recunoscut independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, ce a fost îndeosebi remarcat în Tratatul de prietenie și cooperare între Federația Rusă și Republica Moldova din 19 noiembrie 2001. În orice caz, poporul Republicii Moldova are dreptul de a-și determina propriul destin în acea forma pe care o consideră de cuviință.
Din nefericire, incomplet, iar în unele cazuri, incorect, a fost reflectată o serie de alte declarații ale ambasadorului. Astfel, de exemplu, referitor la evenimentele din Georgia din august 2008, diplomatul a obiectat împotriva interpretării lor, ca a unei invazii a tancurilor rusești într-un stat suveran. El a subliniat că forțele armate ruse au efectuat o operațiune „de constrângere a Georgiei la pace după ce președintele de atunci a țării, care manifestează acum în centrul orașului Kiev, Mikhail Saakashvili a ordonat bombardearea cu sisteme de lansare multiplă de rachete a liniștitului oraș Țhinval…“
În legătură cu replicile din partea publicului cum că în prezent apar adesea cazuri de dezinformare și manipulare a opiniei publice, V.I.Kuzmin a constatat că această este greșeala deseori făcută tocmai de mass-media din România și rețelele sociale. Cea mai obișnuită metodă pe acest plan este de a inversa locurile cauzelor unui eveniment sau a unui fenomen și a consecințelor acestuia. De exemplu, reacția critică a părții ruse la orice provocare politică se transformă într-o ocazie pentru un nou val de atacuri asupra Rusiei, a politicii sale externe și a liderilor săi. O astfel de practică, potrivit estimării ambasadorului, otrăvește inevitabil atmosfera relațiilor bilaterale.
Conținutul esențial al discursului la forumul de afaceri, atât a ambasadorului V.I.Kuzmin, cât și a consilierului economic al Ambasadei A.A.Lukin a fost dedicat posibilităților, chiar și în condițiile așa-numitelor sancțiuni împotriva Rusiei de a dezvolta “cooperarea pragmatică între țările noastre” reciproc avantajoasă. Ei au remarcat, în special, tendințele favorabile conturate în primele 10 luni din 2017 pentru creșterea cifrei de afaceri comerciale între cele două țări. În prezent, cu grad ridicat de certitudine se poate prognoza creșterea volumului comerțului reciproc la finele anului, până la aproximativ 4 miliarde dolari SUA, comparativ cu 3,2 miliarde de dolari SUA anul trecut.”