Interviu cu Tudor Afanasov, Președintele CCECRR pentru polit.ru

“Noi trebuie să ne asumăm rolul de intermediari, atât în domeniul economic cât și în domeniul culturii”

Foto: Aleksei Muraviev

Feodor Afanasov este Președinte al Camerei de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă. Este o organizație non- profit, independentă, non-guvernamentală și apolitică care urmărește să promoveze cooperarea dintre România și Rusia în domeniile economic, cultural și social. Feodor, un om activ, tânăr, cu barbă, explică de ce a decis să inițieze această activitate.

Intâi de toate, spune-ne cȋte ceva despre tine.

Sunt un rus starover, – credincioșii ruși de rit vechi -, cei pe care românii ȋi numesc lipoveni. M-am născut în Bucovina românească, în apropiere de granița cu Ucraina, în satul rusesc Sokolințȋ. Acolo am absolvit școala primară; am urmat școala medie în satul vecin, românesc (comuna) Mitocul – Dragomirnei. De sărbătorile bisericești eram în biserică, la școală nu mergeam. După absolvirea școlii, am studiat timp de un an la liceul din Suceava, apoi am intrat la seminarul din Iași. Mitropolitul nostru fusese de acord cu conducerea seminarului aparținând Bisericii Ortodoxe Române, ca un grup de staroveri – credincioși ruși de rit vechi să asiste la unele din prelegerile profesorilor de la seminar. Insă eu am vrut să aflu mai multe și – după cinci ani de seminar, m-am inscris la Universitatea din Iasi unde am absolvit un curs de master în filologie rusă și spaniolă. Am activat o vreme la Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2013, apoi – la radio, iar apoi am venit să studiez în București. Îmi place să învăț, o viață ȋntreagă aș învăța ! Chiar și acum, sȋnt ȋnscris la un curs despre politică și diplomație externă la Institutul Diplomatic Român.

Mai este valabil și acum acest acord cu Biserica Ortodoxă Română, privind posibilitatea de a învăța pentru staroveri – credincioșii ruși de rit vechi ?

Nu, dar sperăm că acest curs va fi redeschis din nou.

Iar apoi ?

La început am lucrat la Iași, la Asociația Antreprenorilor din Iași 2003. Eram consilier al președintelui asociației, m-am ocupat de traduceri… Acolo, la Iasi, am fost solicitat la radio, unde am condus emisiunea despre staroveri – credincioșii ruși de rit vechi “Rușii Lipoveni». Trei ani și jumătate am coordonat aceasta emisiune, am călătorit mult prin satele de credincioși ruși de rit vechi, prin orașele din Bucovina, Dobrogea, Moldova. Am făcut cunoștință cu mulți oameni de afaceri. Când m-am mutat la București, m-am înscris la un curs de masterat la Universitate și am fost invitat să lucrez la Camera de Comerț Româno-Rusă. Cu timpul, am devenit conștient de constrȋngerile activităților mele la Camera de Comerț Româno-Rusă și am decis să ȋncerc altceva. In 2012, am fost numit Director General al Asociației Culturale de Prietenie între România și Rusia. Apoi am devenit vice- președinte al Camerei de Comerț Româno-Ruse.

Câți oameni lucrau la Camera de Comerț Româno-Rusă ?

Trei: un român, un ucrainean și un rus, reprezentantul “Gazprom”-ului și și o secreatară. Am plecat de la Camera de Comerț Româno-Rusă, pentru că percepția mea despre relațiile româno-ruse se schimbase dramatic. Camera de Comerț Româno-Rusă se limita la cadrul legal de activitate, și nu se putea angaja în activități culturale. Practic, depășisem limitele unei organizații și atunci am decis să ne ȋmpărțim competențele. Așa că ne-am împărțit în mod pașnic sferele de activitate și am constiuit Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă. Avem aproximativ 30 de membri care se ocupă de activitatea camerei, un secretariat, reprezentanți regionali și internaționali care lucreaza cu noi…

Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă intenționează să ajute la apropierea dintre România și Rusia ?

Noi sperăm foarte mult să putem indica o cale spre dezvoltarea acestor relații. Staroverii – credincioșii ruși de rit vechi din România ȋși au propriul lor rol istoric, și anume – acela de a promova bunele relații dintre cele două țări. Din punct de vedere cultural, credincioșii ruși de rit vechi, staroverii, sȋnt ortodocși și și-au ȋnsușit de asemenea cultura și limba româna. Poporul român ȋi respectă acum pe rușii staroveri care trăiesc teritoriul României. Desigur, multe s-au putut întâmpla în trecut, poate uneori rușii staroveri să se fi simțit nedreptățiți, ȋnsă acum, mulțumesc lui Dumnezeu, există înțelegere și asistență reciprocă. La urma urmei, ȋn timpurile mai recente, între Uniunea Sovietică și România a existat un schimb economic intens, industria românească ȋși avea propria nișă pe piața țărilor fostei Uniuni Sovietice; să amintim doar de mobilă, sau încălțăminte… Iar producția rusească ȋși avea propria nișă pe piața românească.

Și care ar fi rolul staroverilor în procesul de apropiere dintre cele două țări ?

Ar fi necesar un ajutor pentru compatrioții noștri să meargă la muncă și pe piața rusă. Astăzi staroverii merg la Spania, Italia, învață și muncesc acolo ȋn limbi străine, care sunt apropiate cu limba română, ȋnsă totuși sȋnt străine. Nu ar fi mai bine să muncească ȋn patria lor istorică ? Există numeroase firme de construcții, fabrici de mobilier care doresc să cucerească măcar o parte din această uriașă piață, piața rusească. Noi trebuie să ajutăm aceste firme să facă afaceri pe această piață, și, în particular, ȋi vom putea ajuta pe staroveri să găsească de lucru prin intermediul unor astfel de companii. În România există, de asemenea, companii rusești care folosesc forță de muncă din Republica Moldova. Noi credem că ȋi putem convinge pe investitorii ruși de pe piața românească să angajeze ruși staroveri pentru a lucra în aceste companii. Iar Camera noastră va asigura pentru angajați un nivel decent de cunoaștere a limbii ruse. Deoarece există o astfel de problemă: rușii staroveri stapȋnesc rusa doar ca pe un limbaj oral și riscă să piardă și această cunoaștere orala a limbii materne. Noi ȋi putem stimula să o studieze mai serios. Căci aceasta va fi întrebarea cheie al angajare: Vorbiți rusește ? Nu ? Atunci nu puteți lucra pentru noi.

Există chiar o cerere de ruși staroveri ?

O, da! Credincioșii ruși de rit vechi sȋnt considerați angajați cu înaltă calificare. Ei lucrează deja pentru companii din SUA, Germania, Spania. Insă pentru companiile rusești lucrează foarte foarte puțini …

Care este obiectivul pe care și-l propune Camera ?

Principalul – este de a restabili cooperarea dintre România și Rusia, prin cultură. Această cooperare a existat ȋn trecut. Am vrea să refacem această cooperare. Există mari posibiltăți pentru cooperare în domeniul educației, în activitatea editorială, în domeniul economic, în domeniul cultural, în domeniul dreptului. De exemplu, în România se cunoaște foarte putin despre legislația din Rusia. Am dori să ȋncheiem o ȋnțelegere ȋntre asociațiile de juriști din cele două țări. De asemenea, credem că și organizațiile profesionale ar trebui să colaboreze .

Ce alte forme de cooperare aveți ȋn vedere ?

In medicina ar fi un domeniu bogat de cooperare. Apropo, ȋn trecut multă lume venea din Rusia pentru a se trata ȋn România, – credem ca ar fi nevoie de a dezvolta turismul medical; turismul ȋn general are perspective foarte mari. Puțini turiști pleacă din România să viziteze Rusia – nu există reclamă, nici informații. In Rusia este ce vizita – orașe, lăcașe de cult. Insă puține sȋnt companiile implicate într-un astfel de turism cultural. Ele există, ȋnsă nu ȋn număr suficient, concurența este nesimnificativă, iar prețurile sȋnt nejustificat de mari. Turismul spiritual este, de asemenea, foarte important. Insă este necesar să vină turiști și din Rusia: România este o țară unde ai ce vizita, ai ce vedea, unde se poate mȋnca bine, unde te poți relaxa. De exemplu, satele rușilor staroveri reprezintă un rezervor turistic neexploatat ! Mănăstirile românești – de asemenea. De fapt, dacă te uiți la cele mai vechi mănăstiri din România, acolo există multe inscripții vechi în slavonă. Iată că limba rusă și românii au multe în comun.

Eu sunt optimist cu privire la viitorul relației dintre țările noastre. Credincioșii ruși de rit vechi sȋnt obișnuiți să lucreze. Si vom lucra la atingerea obiectivelor de cooperare pe care ni le-am propus. Este necesar să comunicăm: am inițiat colaborarea cu „Russki Mir” și cu Ambasada Federației Ruse; trebuie să ne asumăm rolul de intermediari, atât în domeniul economic, cât și în domeniul culturii.

Pregatire interviu: Aleksei MURAVIOV

Traducere: Serghei VÎRSTA