Zilele Culturii Ruse la Iași 19-20 decembrie 2014

La Iași, cultura rusǎ are un public avizat, atȋt admiratori, precum și specialiști.  Acest fapt a fost confirmat de evenimentele culturale de sfȋrșit de an, organizate de Catedra de Slavisticǎ a Universitǎții ieșene “Al. I. Cuza” alǎturi de agenția federalǎ “Rossotrudnicestvo” ȋn colaborare cu Camera de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ* ȋn perioada 19-20 decembrie, cu sprijinul Casei de Culturǎ al Municipiului Iași. Programul a inclus o prezentare a cǎrților membrilor Catedrei de Slavisticǎ, douǎ expoziții și o masǎ rotundǎ, precum și proiecții de celebre filme artistice și de desene animate. La eveniment au participat foști și actuali profesori și lectori ai  Catedrei de Slavisticǎ a Universitǎții din Iași, colaboratori științifici ai Institutului de Istorie al Academiei Române, reprezentantul Universitǎții Slave din Chișinǎu, membri ai filialei din Iași a Uniunii Scriitorilor din România. Zilele Culturii Ruse au avut loc ȋn prezența reprezentantului agenției federale “Rossotrudnicestvo” ȋn România, domnul Alexandr Vinnik și a președintelui Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ – d-l Tudor Afanasov.

 Prezentarea noilor cǎrți – traduceri și ediții princeps ȋn România, a avut loc ȋn sala mare a sediului filialei ieșene a Uniunii Scriitorilor, decoratǎ ȋn mod festiv pentru ȋntȋmpinarea Noului An.  Au fost prezentate cǎrți, publicate ȋn parte cu sprijinul agenției federale “Rossotrudnicestvo” și a Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ: Istoria Bisericii Ortodoxe Vechi de F. E.  Melnikov (prima parte), tradusǎ ȋn limba românǎ de cǎtre profesorul Catedrei de Slavisticǎ Leontie Ivanov (cartea a fost publicatǎ de cǎtre editura Comunitǎții Rușilor Lipoveni din România ȋn anul 2014). Au vorbit despre carte doctorul ȋn  teologie, pǎrintele D. Bahrim, director al Liceului Teologic din Iași și profesorul asistent de literaturǎ românǎ B. Crețu. Acesta a vorbit, de asemenea, și despre traducerea și publicarea, pentru prima datǎ ȋn limba românǎ a Scrisorilor din Basarabia ale lui I. A. Aksakov (la editura Universitǎții ieșene “Al. I. Cuza” ȋn anul 2014), ȋn ale cǎrei pagini cititorul român poate gǎsi o multitudine de observații interesante din punct de vedere imagologic privitoare la teritoriile locuite de români și caracterul poporului român. Ediția a fost prezentatǎ ca parte a literaturii de cǎlǎtorie, de cǎtre istoricul, doctor ȋn științe, și asistent la Facultatea de Istorie a Universitǎți ieșene, B. Ciobanu. Subliniind calitǎțile literare ale cǎrții, subliniate de cǎtre vorbitori, L.  Ivanov – ȋn calitate de moderator – a subliniat cǎ existǎ multe alte lucrǎri care ar merita sǎ fie publicate ȋn scopul unei mai bune ȋnțelegeri ȋntre cele douǎ popoare, ȋn diferitele etape ale istoriei celor douǎ țǎri.

Ȋn același context istoric și literar au fost prezentate și cǎrțile publicate de cǎte M. Vraciu: traducerea “Povestei vremurilor de demult” (la editura Doxologia, ȋn anul 2013), a doua traducere a celebrei cronici medievale ruse, dupǎ prima traducere fǎcutǎ ȋncǎ ȋn 1930 și – totodatǎ – prima traducere fǎcutǎ dupǎ originalul rus.  Ȋn prezentarea dr. ȋn științe istorice , colaborator al Academiei Române, F. Solomon a fost subliniat interesul pentru aceastǎ cronicǎ, inclusiv pentru istoria poporului român, precum calitǎțile literare ale traducerii.  Despre o a doua carte a vorbit B. Crețu care a remarcat cǎ, ȋn ciuda unei lipse de interes pragmatic ȋn politicǎ, Iosif Brodski, ale cǎrui eseuri au fost incluse ȋn volumul Mai puțin de o unitate (editura Ideea Europeanǎ, anul 2011) a demonstrat cǎ scriitorul este ȋn mǎsurǎ sǎ facǎ un  portret al tiranie și al eroismului unor oameni ca N.  Mandelștam. Autorilor edițiilor precum și unora dintre participanți le-au fost acordate diplome de apreciere pentru sprijinirea limbii, literaturii și culturii ruse.

In seara primei zile a manifestǎrilor, pe 19 decembrie, s-au deschis pentru public douǎ expoziții: una – dedicatǎ aniversǎrii a 700 de ani de la nașterea Sf. Serghie din Radonej, cealaltǎ – peisajelor naturale din Rusia.  Cele douǎ expoziții au fost deschise – oferite de agenția federalǎ “Rossotrudnicestvo” – ȋn douǎ sǎli ale Casei de Culturǎ din Iași (pȋnǎ la sfȋrșitul lunii ianuarie 2015), cu ajutorul d-lor G. Pȋnzaru și D. Mititelu precum și cu aportul angajaților și studenților Catedrei de Slavisticǎ. Exponatele cuprind reproduceri de icoane rare, de tablouri din ciclul “Serghie din Radonej” realizate de pictorul rus M. Nesterov precum și imagini mai vechi și contemporane ale Lavrei Sfintei Troițe a lui Serghie din Radonej. Cea de-a doua expoziție include fotografii rare din locuri ȋndepǎrtate ale Rusiei, valoroase din punct de vedere al percepției artistice a peisajului și faunei Rusiei. Ambele expoziții au fost deschise ȋn prezența domnului A. Vinnik și a reprezentantului Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ T. Afanasov; aceste manifestǎri culturale au adunat un public numeros de vȋrste diferite, sincer interesat, ceea ce a confirmat organizatorilor necesitatea unor noi proiecte de același gen.  Apropierea Casei de Culturǎ de Muzeul “M. Eminescu” și de locurile cu ȋncǎrcǎturǎ istoricǎ din oraș au conferit o solemnitate deosebitǎ evenimentului.

La masa rotundǎ, care a avut loc sȋmbǎtǎ, 20 decembrie la Catedra de Slavisticǎ a Universitǎții “Al. I. Cuza”, au fost prezenți actuali și foști membri ai catedrei, studenți, invitați și prieteni ai catedrei.  Reuniunea a fost deschisǎ de ceremonia de ȋnmȋnare a donației agenției federale “Rossotrudnicestvo” constȋnd din manuale de limbǎ rusǎ publicate ȋn ultimii ani, o nouǎ generație de manuale de limbǎ și literatura rusǎ.  D-l A. Vinnick a acordat o diplomǎ Catedrei de Slavisticǎ pentru contribuția sa la menținerea studiului limbii și culturii ruse.

Masa rotundǎ a constat din relatǎri interesante și inspirate din cǎlǎtoriile de studii a mai multor membri ai Catedrei și a invitaților ȋn Rusia, Ucraina, și Republica Moldova.  Astfel, M. Vraciu a relatat despre Conferința de la Sankt-Petersburg, organizatǎ ȋn luna iunie, la aniversarea a 125 de ani de la nașterea poetei Anna Ahmatova și a aniversǎrii a 25 de ani de la deschiderea muzeului ȋn imobilul Fontannȋi. L.  Ivanov a prezentat vizita sa la Universitatea “I. Fedkovici” din Cernǎuți.  I. V. Karnaeva, dr. ȋn științe a vorbit – prin prisma propriei experiențe ȋn predare – despre valorile familiei ȋn educație, iar B.  Burlacu a prezentat considerațiile sale pe tema modului de realizare a unui brand de țarǎ (România).

Zilele culturii ruse au fost o contribuție valoroasǎ la dezvoltarea ȋnțelegerii reciproce dintre popoarele noastre, o platformǎ de comunicare pentru profesioniștii din domeniul educației și științei, editori și cititori, precum și o manifestare de interes pentru membrii generațiilor mai tinere.  Manifestǎrile culturale au reprezentat un mediu de dialog sincer, direct, la cel mai ȋnalt nivel profesional, care permite un schimb extins de informații din domeniile cultural, educațional și universitar ȋntre România și Rusia.

M.V., Iași, decembrie 2014

Expoziția dedicată Naturii Sălbatice a Rusiei poate fi vizitată până la sfârșitul lunii Ianuarie

La Iași, cultura rusǎ are un public avizat, atȋt admiratori, precum și specialiști.  Acest fapt a fost confirmat de evenimentele culturale de sfȋrșit de an, organizate de Catedra de Slavisticǎ a Universitǎții ieșene “Al. I. Cuza” alǎturi de agenția federalǎ “Rossotrudnicestvo” ȋn colaborare cu Camera de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ* ȋn perioada 19-20 decembrie, cu sprijinul Casei de Culturǎ al Municipiului Iași. Programul a inclus o prezentare a cǎrților membrilor Catedrei de Slavisticǎ, douǎ expoziții și o masǎ rotundǎ, precum și proiecții de celebre filme artistice și de desene animate. La eveniment au participat foști și actuali profesori și lectori ai  Catedrei de Slavisticǎ a Universitǎții din Iași, colaboratori științifici ai Institutului de Istorie al Academiei Române, reprezentantul Universitǎții Slave din Chișinǎu, membri ai filialei din Iași a Uniunii Scriitorilor din România. Zilele Culturii Ruse au avut loc ȋn prezența reprezentantului agenției federale “Rossotrudnicestvo” ȋn România, domnul Alexandr Vinnik și a președintelui Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ – d-l Tudor Afanasov.

 Prezentarea noilor cǎrți – traduceri și ediții princeps ȋn România, a avut loc ȋn sala mare a sediului filialei ieșene a Uniunii Scriitorilor, decoratǎ ȋn mod festiv pentru ȋntȋmpinarea Noului An.  Au fost prezentate cǎrți, publicate ȋn parte cu sprijinul agenției federale “Rossotrudnicestvo” și a Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ: Istoria Bisericii Ortodoxe Vechi de F. E.  Melnikov (prima parte), tradusǎ ȋn limba românǎ de cǎtre profesorul Catedrei de Slavisticǎ Leontie Ivanov (cartea a fost publicatǎ de cǎtre editura Comunitǎții Rușilor Lipoveni din România ȋn anul 2014). Au vorbit despre carte doctorul ȋn  teologie, pǎrintele D. Bahrim, director al Liceului Teologic din Iași și profesorul asistent de literaturǎ românǎ B. Crețu. Acesta a vorbit, de asemenea, și despre traducerea și publicarea, pentru prima datǎ ȋn limba românǎ a Scrisorilor din Basarabia ale lui I. A. Aksakov (la editura Universitǎții ieșene “Al. I. Cuza” ȋn anul 2014), ȋn ale cǎrei pagini cititorul român poate gǎsi o multitudine de observații interesante din punct de vedere imagologic privitoare la teritoriile locuite de români și caracterul poporului român. Ediția a fost prezentatǎ ca parte a literaturii de cǎlǎtorie, de cǎtre istoricul, doctor ȋn științe, și asistent la Facultatea de Istorie a Universitǎți ieșene, B. Ciobanu. Subliniind calitǎțile literare ale cǎrții, subliniate de cǎtre vorbitori, L.  Ivanov – ȋn calitate de moderator – a subliniat cǎ existǎ multe alte lucrǎri care ar merita sǎ fie publicate ȋn scopul unei mai bune ȋnțelegeri ȋntre cele douǎ popoare, ȋn diferitele etape ale istoriei celor douǎ țǎri.
Ȋn același context istoric și literar au fost prezentate și cǎrțile publicate de cǎte M. Vraciu: traducerea “Povestei vremurilor de demult” (la editura Doxologia, ȋn anul 2013), a doua traducere a celebrei cronici medievale ruse, dupǎ prima traducere fǎcutǎ ȋncǎ ȋn 1930 și – totodatǎ – prima traducere fǎcutǎ dupǎ originalul rus.  Ȋn prezentarea dr. ȋn științe istorice , colaborator al Academiei Române, F. Solomon a fost subliniat interesul pentru aceastǎ cronicǎ, inclusiv pentru istoria poporului român, precum calitǎțile literare ale traducerii.  Despre o a doua carte a vorbit B. Crețu care a remarcat cǎ, ȋn ciuda unei lipse de interes pragmatic ȋn politicǎ, Iosif Brodski, ale cǎrui eseuri au fost incluse ȋn volumul Mai puțin de o unitate (editura Ideea Europeanǎ, anul 2011) a demonstrat cǎ scriitorul este ȋn mǎsurǎ sǎ facǎ un  portret al tiranie și al eroismului unor oameni ca N.  Mandelștam. Autorilor edițiilor precum și unora dintre participanți le-au fost acordate diplome de apreciere pentru sprijinirea limbii, literaturii și culturii ruse.
In seara primei zile a manifestǎrilor, pe 19 decembrie, s-au deschis pentru public douǎ expoziții: una – dedicatǎ aniversǎrii a 700 de ani de la nașterea Sf. Serghie din Radonej, cealaltǎ – peisajelor naturale din Rusia.  Cele douǎ expoziții au fost deschise – oferite de agenția federalǎ “Rossotrudnicestvo” – ȋn douǎ sǎli ale Casei de Culturǎ din Iași (pȋnǎ la sfȋrșitul lunii ianuarie 2015), cu ajutorul d-lor G. Pȋnzaru și D. Mititelu precum și cu aportul angajaților și studenților Catedrei de Slavisticǎ. Exponatele cuprind reproduceri de icoane rare, de tablouri din ciclul “Serghie din Radonej” realizate de pictorul rus M. Nesterov precum și imagini mai vechi și contemporane ale Lavrei Sfintei Troițe a lui Serghie din Radonej. Cea de-a doua expoziție include fotografii rare din locuri ȋndepǎrtate ale Rusiei, valoroase din punct de vedere al percepției artistice a peisajului și faunei Rusiei. Ambele expoziții au fost deschise ȋn prezența domnului A. Vinnik și a reprezentantului Camerei de Cooperare Culturalǎ și Economicǎ Româno-Rusǎ T. Afanasov; aceste manifestǎri culturale au adunat un public numeros de vȋrste diferite, sincer interesat, ceea ce a confirmat organizatorilor necesitatea unor noi proiecte de același gen.  Apropierea Casei de Culturǎ de Muzeul “M. Eminescu” și de locurile cu ȋncǎrcǎturǎ istoricǎ din oraș au conferit o solemnitate deosebitǎ evenimentului.
La masa rotundǎ, care a avut loc sȋmbǎtǎ, 20 decembrie la Catedra de Slavisticǎ a Universitǎții “Al. I. Cuza”, au fost prezenți actuali și foști membri ai catedrei, studenți, invitați și prieteni ai catedrei.  Reuniunea a fost deschisǎ de ceremonia de ȋnmȋnare a donației agenției federale “Rossotrudnicestvo” constȋnd din manuale de limbǎ rusǎ publicate ȋn ultimii ani, o nouǎ generație de manuale de limbǎ și literatura rusǎ.  D-l A. Vinnick a acordat o diplomǎ Catedrei de Slavisticǎ pentru contribuția sa la menținerea studiului limbii și culturii ruse.
Masa rotundǎ a constat din relatǎri interesante și inspirate din cǎlǎtoriile de studii a mai multor membri ai Catedrei și a invitaților ȋn Rusia, Ucraina, și Republica Moldova.  Astfel, M. Vraciu a relatat despre Conferința de la Sankt-Petersburg, organizatǎ ȋn luna iunie, la aniversarea a 125 de ani de la nașterea poetei Anna Ahmatova și a aniversǎrii a 25 de ani de la deschiderea muzeului ȋn imobilul Fontannȋi. L.  Ivanov a prezentat vizita sa la Universitatea “I. Fedkovici” din Cernǎuți.  I. V. Karnaeva, dr. ȋn științe a vorbit – prin prisma propriei experiențe ȋn predare – despre valorile familiei ȋn educație, iar B.  Burlacu a prezentat considerațiile sale pe tema modului de realizare a unui brand de țarǎ (România).
Zilele culturii ruse au fost o contribuție valoroasǎ la dezvoltarea ȋnțelegerii reciproce dintre popoarele noastre, o platformǎ de comunicare pentru profesioniștii din domeniul educației și științei, editori și cititori, precum și o manifestare de interes pentru membrii generațiilor mai tinere.  Manifestǎrile culturale au reprezentat un mediu de dialog sincer, direct, la cel mai ȋnalt nivel profesional, care permite un schimb extins de informații din domeniile cultural, educațional și universitar ȋntre România și Rusia.M.V., Iași, decembrie 2014
Expoziția dedicată Naturii Sălbatice a Rusiei poate fi vizitată până la sfârșitul lunii Ianuarie